Intrebare

Cât de sărac și nefericit este acela care nu poate să spună: "Sunt beat, mai mereu, de vinul cel tare al iubirii",/ Cum poate el să simtă în zori uimirea firii/ și noaptea vraja sfântă a clarului de lună? Omar Khayyam

Cuplul etern

Un film tacut, misterios, initiatic. Iubire, transfigurare, dematerializare.
Nu mai stiu daca pretextul pentru postare a fost filmul sau unica melodie de pe coloana sonora.

film: "3-iron" de Kim Ki-Duk
muzica: Natasha Atlas - "Gafsa"

Habet Riyahel Hobi fi bali
*The breeze of romance started blowing in my mind
Tahdeeni Salam el habib X2
*Present me with the peace of my sweetheart.
Tigouli ‘Erja3 ya Ghali
*You will say ‘Return my precious,
Ta3lel fourag wal il gharib’ x2
*Forget the separation and the strangeness.’

Goulet Hayali “Sharadat Hali,
*My imagination will say ‘I wonder aimlessly,
Wa gounet manali sa3eed.”
*And my ambition will be happy.”
Wa ttalet min bourja3 il 3ali,
*And she appeared from the high towers,
Wou Galet Kilamah Ghareeb…
*And said strange words…

“Erja3 ya Hobb,
*Return my love,
Mali fi dounya naseeb.
*I don’t have luck (destiny) in this world.
Inta hobi lakin,
*You are my love then,
Mish moumkin tkouni halali.”
*But it is impossible that you will be mine.

Ah lel
*Oh night

Ya 3ayni, ya.
*Oh my eye, oh (Arabic term of endearment.)

Khalas
*it is Finnished.

"Cuplu" de Ana Blandiana

  de Ana Blandiana

"Unii te văd numai pe tine,

Alţii mă văd numai pe mine,

Ne suprapunem atât de perfect

Încât nimeni nu ne poate zări deodată

Şi nimeni nu îndrăzneşte să locuiască pe muchia

De unde putem fi văzuţi amândoi.

Tu vezi numai luna,
Eu văd numai soarele,
Tu duci dorul soarelui,

Eu duc dorul lunii,

Stăm spate în spate,
Oasele noastre s-au unit de mult,
Sângele duce zvonuri
De la o inimă la alta.
Cum eşti?
Dacă ridic braţul
Şi-l întind mult înapoi,
Îţi descopăr clavicula dulce
Şi, urcând, degetele îţi ating
Sfintele buze,
Apoi brusc se-ntorc şi-mi strivesc
Până la sânge gura.
Cum suntem?
Avem patru braţe să ne apărăm,
Dar eu pot să lovesc numai duşmanul din faţa mea
Şi tu numai duşmanul din faţa ta,
Avem patru picioare să alergăm,
Dar tu poţi fugi numai în partea ta
Şi eu numai în cealaltă parte.
Orice pas este o luptă pe viaţă şi pe moarte.
Suntem egali?
Vom muri deodată sau unul va purta,
Încă o vreme,
Cadavrul celuilalt lipit de el
Şi molipsindu-l lent, prea lent, cu moarte?
Sau poate nici nu va muri întreg
Şi va purta-n eternitate
Povara dulce-a celuilalt,

Atrofiată de vecie,

Cât o cocoaşă,

Cât un neg...
Oh, numai noi cunoaştem dorul

De-a ne putea privi în ochi

Şi-a înţelege astfel totul,

Dar stăm spate în spate,

Crescuţi ca două crengi

Şi dacă unul dintre noi s-ar smulge,

Jertfindu-se pentru o singură privire,

Ar vedea numai spatele din care s-a smuls

Însângerat, înfrigurat,

Al celuilalt."